Mocrea și Dealul Viilor

Descoperă Mocrea, locul în care vei găsi cea mai veche cramă - pivniță din Transilvania, prima școală slovacă din România și Apa-Acră cu proprietăți curative, cunoscută încă din Evul Mediu.

Péterffy János, un nobil al locului, a colonizat în 1745 mai multe familii de slovaci în Mocrea. A fost înființată prima Școala pentru slovaci de pe teritoriul actual al României în 1776. Tot acum este construită biserica Evanghelică din Mocrea între anii 1781-1783. În 1803-1808 moșia Ineului și satele înconjurătoare au fost cumpărate de baronul Atzel Ștefan. La un joc de cărți unul dintre fiii săi, Peter Atzel, a pierdut moșia (1833) în favoarea lui Ladislau Falk din Gyor, evreu care trecând la catolicism și-a schimbat numele în Solymosy și a fost înnobilat cu titlu de baron (1877). Biserica Ortodoxă actuală a fost ridicată după 1860, fiind sfințită în 1866. Poartă hramul Sfântului Apostol Andrei.

Satul este atestat documentar încă din anul 1160, cu numele de Villa Aqua iar în 1199 sub numele de Macra. Împăratul roman Probus a deținut viile din această zonă a Ineului în secolul al III-lea d.HR . În acest raționament, numele Ineului poate fi conectat de practicile dionisiace, de numele Dionysos, și mai departe, de activitatea viticolă veche de milenii în zona Ineului.

Dealul Mocrea sau Dealul Viilor, cu înălțimi maxime de peste 300 metri a devenit un loc încărcat de tradiție viticolă. Sursele documentare arată că aici se practica cultivatul viței-de-vie din vremuri antice. Triburile dacice de pe timpul lui Burebista sunt pomenite cultivând planta lui Bachus pe aceste meleaguri. Apoi, împărații romani au adus specii mediteraneene de viță-devie. Regii maghiari vedeau ca pe o mare comoară Dealul Makra (Mocrea n.n.). Surechiul a devenit o sărbătoare agricolă identitară a ineuanilor. Multe căsuțe – colne au peste 100 de ani vechime.

Aici se găsește un castel construit în 1864 (Castelul Solymosy), monument istoric, în prezent folosit ca spital de psihiatrie. Pivnițele de la Mocrea datează din secolul XVII și sunt de mari dimensiuni,săpate direct în stâncă.

Apa din izvorul de la Mocrea, din judeţul Arad, a ajuns să fie consumată şi peste graniţele României. Ungurii şi chiar sârbii care locuiesc în zone apropiate de graniţa cu ţara noastră vin periodic la Mocrea pentru a se alimenta cu apa sulfuroasă de aici. Aceasta are anumite proprietăţi curative, acesta fiind motivul pentru care aproximativ 200 de oameni vin zilnic la acest izvor